luni, 30 iulie 2012

Marele Zid

Intrucat aseara am reusit sa ma culc la 12 in loc de 2-3, azi dimineata cand m-am trezit nu imi venea sa dau foc hostelului. Dupa frecarea de rigoare am plecat cu Adi sa cautam un loc cu mancare decenta. Cu o seara in urma, pe cand eu imi scriam articolul si ma tratam contra durerilor de cap, Adi a facut o scurta plimbare cu un clubber chinez, care i-a aratat si cateva locuri bune de mancat. Catre unul dintre acestea ne-am indreptat si noi, tocmai in cealalta parte a orasului (oricum, pentru noi orasul este decat in interiorul zidurilor, ce e mai inafara e un fel de Wild Wild West).

Ca sa intelegeti mai bine care e faza cu zidurile de care vorbesc (si de altfel si cu titlul articolului de azi), trebuie sa va spun ca Xi’an este mandrul posesor al celui mai bine pastrat zid de aparare din lume. Cu o lungime de 14 kilometri (trebuie sa recunosc ca nu-mi amintesc prea bine inaltimea lui, dar e impresionanta orsicum) este o constructie impresionanta, si mai ales foarte bine pastrata. Iar ma ia gura pe dinainte.

Inainte sa mergem sa mancam ne-am oprit la o frizerie (despre care am aflat de la hostel). Adi dorea sa se tunda. Cu instructiunile scrise pe foaie de acasa am intrat si am intrebat cat costa. 12 lei, exact cat ma costa si la mine in cartier. Ce-i drept, aici de banii astia te spalau la cap si inainte si dupa.


Aici am avut de-a face (sau mai bine zis Adi a avut de-a face, Mwahhahaa!) cu cel mai metrosexual chinez pe care l-am vazut pana acum (ca sa nu zic altfel). Poate si de aceea l-a tuns la perfectie si cu o foarte mare atentie la detalii. Cat Adi isi prescurta claia eu am molfait 2 briose de 1,8 lei de la cofetaria de langa. Au multe preparate din coca, dar nu prea au prajituri efective (gen savarina sau ceva asemanator).

Frumusei si aranjati am plecat spre mancatorie. Vita cu ceapa, vita cu ardei iute (mai degraba ardei cu vita), orez si un fel de turtite pline cu, (din nou) ardei si carne. Si inca nu am ajuns in Chengdu, care se pare ca este capitala mancarurilor picante.


Vita cu ceapa, absolut delicioasa (asta era mancarea normala de care vorbeam, nu tampeniile locale de care m-am saturat).


Vita cu ardei iute. Stiu ca nu se vede prea bine, dar chiar erau mai multi ardei decat vita. Nu stiu (si nici nu cred) ca cineva poate sa ii manance si pe aia.


Turtita cu ardei si carne.

Hraniti si in alta dispozitie sufleteasca am pornit-o spre zid. Pe drum am fost deturnati de un supermarket unde am intrat sa vedem si noi ce si cum. A fost cel mai mare si cel mai colorat pe care l-am vazut pana acum in China. Plin de ce vrei si ce nu vrei, si putea concura cu succes cu orice magazin similar de la noi .


Raionul cu oua. Au mai multe tipuri de oua imputite (de diferite culori) decat oua normale. Pana acum nu am gustat asa ceva si sper pe tot ce e mai sfant pe lumea asta nici sa nu o fac vreodata.

Prin magazinul asta ne-am invartit cel putin vreo ora, punand mana pe toate produsele, benoclandu-ne, incercand sa ghicim la ce ne uitam si cum se consuma.


Intr-un final ajungem si la zid. Alti 25 de lei intrarea plus inca 25 de lei inchirierea unei biciclete pentru 100 de minute (evident, de persoana). Deja era ora 3 asa ca soarele batea ca Steaua pe Barcelona cand le-au luat cupa de sub nas. Slava domnului pentru crema de protectie cu factor 50!


Pe zid, cu burtile inainte!


Panorama de la poarta de Sud. Cand esti la jumatatea zidului nu poti vedea unde se termina, nici intr-o parte nici in cealalta. Zgarie nori cat cuprinde.


Ce sa mai zic...atat ma duce capul. Dupa cum se poate vedea, e imposibil sa zici unde se termina zidul.


Multi dintre mastrodontii astia sunt doar cladiri de locuinte, nici macar birouri. Odata la cativa stalpi exista si o boxa din care se emit cand jazz sau muzica clasica, cand melodii clasice chinezesti.


Cu putin inainte de terminarea turului.


Gara este in spate. In fata, in zare s-ar afla zidul de pe cealalta parte a orasului (desi de aici este imposibil de vazut). Stanga Mc’D, dreapta KFC. No Burger King.


Chiar inainte de a ne scobori de pe zid am mai facut o panorama, sa fie.

Inapoi la hostel pentru un pui de somn (desi de abia am apucat sa pun geana pe geana cand mi-a sunat ceasul) si apoi fuguta sa ne intalnim cu ghidele noastre, care urmau sa ne duca la Big Goose Pagoda.

Pe drum am oprit la un restaurant care servea Hot Pot (preparat traditional din Sichuan). Acesta consta intr-o oala pusa pe foc (in cazul nostru o plita electrica), in care iti arunci ingredientele pentru a se fierbe. Practic e ca o ciorba pe care ti-o prepari pe loc.


Compartimentul din stanga este cu zeama normala, cel din dreapta cu zeama piperata (si vreau sa zic, toarna indivizii cam la juma de kil de sirop de ardei iute, de ne-am ingrozit cand am vazut cat pun in ea). Apoi, de pe meniul care se vede in coltul din dreapta jos (si slava domnului ca aveam cu noi pe cineva care stia chineza, ca altfel cine stie ce ne-am fi luat de mancare) iti alegeai ingredientele care vrei sa intre in ciorba. Aceste iti sunt aduse la masa, le arunci in stanga sau dreapta dupa gust, si apoi astepti sa se faca. Ei consuma intai umplutura si la final beau si zeama (daca simt ca e cazul). Cate bordeie atatea obiceie. Noi am avut asa: carne de oaie si de porc, cartofi, ciuperci, un fel de varza chinezeasca (naiba stie defapt ce era) si tofu. Dupa ce le scoteai din fiertura le dadeai printr-o pasta de susan si alune (avea gust de unt de arahide, doar ca era semi-lichida). Nu rau, dar nici bun cu adevarat. Oricum, merita incercat, macar sa vedem cum e. Toata distractia 70 de lei.

La pagoda era inchis, dar macar oamenii au vrut sa faca poze cu noi. Maradona si cu Pele in vacanta nu s-ar fi simtit mai asaltati. Nice!



Iata si pagoda vazuta de afara. Am dat vreo doua ture in jurul ei inainte sa ne dam seama ca toate usile de acces in complex sunt inchise.


Si o poza de la revedere inainte sa fugim spre metrou, pe care l-am si pierdut. Era din pacate ultimul. Taxiul ne cerea 60 de lei pana acasa (cat sa dai o tura de Bucuresti la banii aia) asa ca ne-am incercat sansa cu ultimul autobuz. Succes!

Pe maine!