marți, 14 august 2012

Shanghai shopping reloaded

Iar am plecat chititi pe cumparaturi. De fapt, plecasem sa vedem gradina Yu, doar ca langa gradina e un mare bazar plin cu toate cele, asa ca nu stiu cum s-a facut ca in loc de gradina am intrat pe acolo. Si n-am mai iesit. Inainte de a ne afunda in bazar am intrat la un impinge-tava sa mancam ceva. Preturile foarte mici fata de ce-am intalnit aici, iar pachetelele de primavara aveau acelasi gust ca la Wu Xing. Ceea ce inseamna ori ca la noi sunt facute exact dupa reteta originala, ori ca astia le fac in stil angro.


Ce mi-am luat eu a fost 15Y, a lui Adi a fost 25, pentru ca avea si doua feluri cu carne.

Spre deosebire de celelalte orase prin care am fost, aici esti racolat direct pe strada: un ceas, o geanta, ochelari? Ce vrea baiatu? Pac, zici ce te intereseaza, si esti tractat pana la locul faptei. Care poate sa fie o cutie asezata pe saua unei biciclete, sau o usa din spatele unui magazin. Sau niste rafturi mai ferite. Sau o camera din fundul unei curti mizere, sau dupa ce urci vreo doua etaje din niste locatii de film horror. Am vazut orice scenariu de acesta posibil. Si imposibil. Mai ales ca peste tot se invarte politia iar astfel de combinatii sunt interzise. Cica. Tre sa fii chior sau prost ca sa nu ii vezi pe astia care racoleaza turisti, desi ei se feresc pe cat posibil, deci ma gandesc mai degraba ca politia inchide un ochi.


Din pacate singura poza dintr-un astfel de loc mi-a iesit blurata. Nu prea ai voie sa filmezi, evident. In plan apropiat se intrezaresc niste Gucci si niste Luis Vuitton.

Aici n-am rezolvat mare lucru, decat ca ne-am invartit pana ne-au sarit capacele, si am vazut la genti, portofele, ceasuri si mai stiu eu ce pentru 3 vieti. Apoi am revenit la hotel pentru un dus rapid si ca sa luam niste suveniruri din camera, pentru ca seara eram invitati la cina la Christine, pentru a-i cunoaste familia.


Intrarea in bazar e undeva in stanga. In zare se observa cladirea Shanghai World Financial Center (desfacatorul de bere) si Jinmao (cea din stanga). Cea in constructie va fi mai inalta decat aceastea doua, urmand a fi cea mai inalta din China.


Preturile din bazar sunt in general destul de mari, dar odata ce ai iesit dintre cladirile acestea stralucitoare ajungi in alei mici si murdare (unele scoase parca din filme) unde preturile sunt decente, fake-urile abunda si se negociaza serios.


Drumul inapoi spre hotel. Cand am dat sa plecam iar spre oras, a inceput ploaia si ne-a facut ciuciulete, mai ales pe Adi (caci eu aveam pelerina). Dar ca sa nu imi rup gatul in slapii mei fideli a trebuit sa merg descult. O facui si pe asta: descult in ploaie in Shanghai. Poze n-aveam caci era prea ud pentru aparatul de filmat.

Nu am nici poze si nici nu va mai plictisesc cu urmatorul centru comercial pe care l-am vizitat. Cert e ca de acolo am fost sa ii cunoastem familia Christinei (evident, tot numele englezit si nu cel chinezesc).

Aici ne-au asteptat direct cu masa pusa:



Porc cu urechi de lemn (absolut delicios de se topea in gura), pastai de primavara (cica asa li se zice) la fel de bestiale, copite de porc (neasteptat de bune, am mancat vreo 4 bucati) si alte cateva preparate din care am gustat mai putin cum ar fi pestele, supa de ou si rosii (din care intai mananca ingredientele cu betele si apoi beau zeama), pui (bineinteles cu oase) si inca o chestie care era un fel de leguma dar care pentru mine avea gust de pepene galben fiert si nelipsita varza chinezeasca fiarta care mie mi se pare ca nu are nici un gust (oricum nici unul interesant).

La final, am facut si cateva poze de grup, caci intamplarea a facut sa fie si o ruda venita in vizita, si fratele cu nevasta si sotul si evident fetita lor (numita englezeste Judy. Numele chinezesc, cu toata bunavointa, nu i l-am putut retine; stiu ei ceva cand isi aleg numele astea englezesti pentru facilitarea comunicarii).


In ordine: sora sotului, barbatul ei, Judy, inculpatii de serviciu, Christine, ruda ei (nu a zis ce grad are) si sotul ei. A fost o experienta extrem de interesanta. Dupa masa Adi a facut un desen rapid pentru Judy pentru ca si ea ne aratase niste desene de ale ei. Desena foarte bine pentru cei 8 anisori.


Se vede ca a fost destul de atenta la detalii (gen sudorile care ii trec pe ursii care ruleaza turtite cu mac din greu).


Chiar mi s-au parut dragute, dar nu le voi pune aici pe toate care mi-au placut. Imi place maimuta care parca zice WTF? si iepurele cu durere la bascheti.

Apoi Christine ne-a condus pana la metrou si ne-am tirat spre casa. De azi intr-o saptamana suntem acasa. Trist.