miercuri, 15 ianuarie 2014

Cea mai lunga zi

Bagaje, returnat masina, fuga, nervi. Activitatile clasice care tradeaza reintoarcerea la glie si plantatie.

Dupa ce am lasat masina la centrul de inchirieri am luat metroul (4 lei calatoria de pers pentru o zona) pana la statia Dubai Mall/Burj Khalifa. De la statie pana la mall este un culoar lung cat marele zid chinezesc. Indeajuns de lung incat sa fie instalate benzi rulante ca in aeroport. Chiar si asa, tot faci vreo 10 minute pana la destinatie. 

Random fact #68: la magazine gasesti tot felul de bere, in special din cele cu aroma (de orice fel de la lamaie pana la fuck knows). Evident, toate fara alcool. Ma depaseste de ce ai vrea sa bei o chestie cu aroma de capsuni si bere care nici macar nu are vreun strop de alcool. Nu mai bine un fresh si stii o treaba?

Intrarea in turn se face din subsolul mall-ului. Mai o scara rulanta, mai o poarta de securitate cu raze X ca la aeroport, mai un culoar, ajungi in sfarsit la liftul ce te duce la 452 de metri. Ceea ce face ca aceasta sa fie cea mai inalta structura facuta de om la care am ajuns. Mai inalta decat Pearl Tower Shanghai si dublu si ceva cat Euromast. De Donnau Turm din Viena nici nu mai zic...avea saracul undeva la vreo 100 de metri. Anyway, in ciuda inaltimii liftul o strabate in aproximativ un minut, timp in care poti simti cum iti pocnesc urechile de la presiune.

 Inainte de punctul de control
 Dubai Mall si fantanile de care povesteam intr-un post precedent. Si nu va faceti iluzii, cladirea din dreapta este un zgarie nori in toata legea...doar ca suntem noi foarte sus
 Mai era ceva pana in varf. Te lua ameteala numai cand priveai in sus de aici.
 Terasa deschisa. Se observa si fantele in geamuri de care ziceam.
 Unul din cele doua cartiere de zgarie nori. Celalalt e langa Dubai Marina...
 Adica in zare in aceasta poza. Nici macar nu se vede de aici. In cel mai bun caz poti observa Burj el Arab in zare, pe marginea marii (cei 3 pixeli albi)
 Cu tele-obiectivul se mai zarea intrucatva, dar era prea multa umezeala in aer pentru o poza clara. In spatele lui se vede palmierul Jumeira

Random fact #72: nu mai stiu daca am precizat ca aici foarte rar se semnalizeaza. Mai mereu te trezesti ca-ti taie careva calea fara sa schiteze nici un fel de avertisment. In aceeasi serie, pe autostrazi nu se coreleaza benzile cu viteza (decat banda 1 ramane in general pentru camioane). Impreuna cu lipsa semnalului rezulta un fel de free-for-all care arata ca o urmarie din filme. Mai ales cand vezi cate unul care taie cu nonsalanta cate 5-6 benzi in zgomot de motor supraturat.

Random fact #75: tot la subiectul cu sofatul, si mai rar vei vedea pe careva sa lase prioritate pietonilor. Noi, soferi cuminti si cu obraz, ii lasam mereu sa treaca. Nu se astepta nici unul din ei la asta. Trebuia sa le faci semn si apoi tasneau surprinsi de pe loc multumind, parca nevenindu-le sa creada.

Nefiind de origine emirateza, personalul de la turn este foarte politicos si simpatic. In general toti vanzatorii si personalul din restaurante au ochisori mici. Chiar daca toti sunt de origine asiatica, toti leaga engleza cat de cat si te intelegi eu ei. Probabil pentru ca este singura limba in care se pot intelege atatea nationalitati.


 Langa cei 3 zgarie nori se poate observa statia de metrou (chestia cea galbena). De acolo se poate ghici si pasarela ce leaga statia de mall.
Zgarie norii dinspre Dubai Marina. Cu ochiul liber de abia se zaresc. Noroc cu tele-ul.

De sus se vede cate ceva, desi distanta si poate si vremea usor innorata (sau mai bine umiditatea din aer) facea aproape imposibil sa zaresti foarte departe. Oricum, o priveliste interesanta. Exista si o bucata in care esti afara, cu cerul descoperit deasupra capului. Geamurile din fata ta, chiar daca inalte, au cate o fasie lipsa pe unde poti sa iti fluturi manutele in vant la 450 de metri si eventual sa-ti scapi telefonul sau aparatul daca esti talentat.

 Si o bere Guinness, va rog!
 Se pozau in draci chinezii in fata acestui semn.
 Am prins si fantana in functiune. Ca doar nu merge non stop.
 Selfie. Si nu in baie!

Suveniruri scumpe, buluceala, turisti chinezi, plozi. Am coborat. La intrare si iesire sunt display-uri cu informatii/poze/filme/machete legate de constructia turnului.

 O ultima poza inainte de a ne imbarca in lift. Se pot observa telescoapele digitale (acele ecrane cu manere). Pe langa faptul ca poti sa zoomezi (ce-i drept nu se vede prea cristal pe acel ecran dar nah), poti vedea si o legenda a ceea ce vezi + view-uri de zi (facute candva cand era senin) cat si de noapte. Nice gimmick!
Inapoi la sol, catre iesire.

Random fact #77: nu stiu cat de comune sunt dar am gasit ATM cu drive-thru, ca sa nu-ti mai scoti poponeata din masina cand vrei bani. Fancy.

Random fact #81: Pe multe cladiri se pot vedea placute pe care scrie Assembly Point, si niste oameni. Nu prea am inteles care e faza. In caz de revolutie se strange lumea la cea mai apropiata placuta ca sa plece organizati? Lasand gluma la o parte, s-ar putea sa aiba legatura cu evacuarea in caz de cutremur/incediu.

 Am zis ca nu fac poza in mall, dar eram cu aparatul de gat, proaspat iesit de la turn. Asa ca iata!
 Plus ca era pacat sa nu fac poza la acvariu...
 Sau la acest colorat magazin cu bomboane. Nu am rezistat si mi-am luat cateva pentru acasa.
 Si ultima poza pe acest trip, in pasarela inapoi spre statia de metrou. Noroc cu obiectivul wide, altfel nu ar fi existat vreo sansa sa intre tot turnul in poza.

Cum nu mai aveam masina si nici cine stie ce alte idei marete, am ramas sa ne petrecem restul zilei in mall. Oricum trebuia sa si mancam ceva. Ocazie cu care am zis sa acord o ultima sansa mancarii indiene. Un platou cu mai multe chestii din care felul principal era chicken curry. Avea tataie (RIP) o vorba cand facea bunica ceva de mancare care nu ii era tocmai pe plac: foarte bun dar alta data sa nu mai faci. Asa si cu mancarea astora. E mancabila dar cam atat. O trec la categoria la care am trecut si sushi-ul: merge dar daca nu voi mai pune gura pe asa ceva pentru restul vietii nu-mi va parea rau.

In timpul asta, Pixelul s-a orientat mai bine si si-a luat un burger de la un loc unde doar burgerul costa cat un meniu jumate la BK sau Mc. Oricum, dupa cum zicea el, cu cateva capete peste lanturile astea mari. Am gustat si eu. Carnea avea gust de carne. Not bad.

In rest mai nimic notabil. Am atarnat pe acolo o vreme, am plecat spre hotel, luat bagajele, taxi, aeroport. Aeroport care e destul de mic fata de altele. Gen, aseara cand am ajuns nu erau decat patru zboruri care urmau sa plece. Lume mai de loc. Macar era foarte curat, foarte nou, totul relaxat si linistit. Cum eram doar cei de la zborul nostru, nu misuna lume, nu era galagie. 

Random fact #84: Masinile au in general la numar o litera si 5 cifre. Daca doresti sa ai mai putin de 5 cifre, te va costa. Intalnesti destul de rar masini cu 4 numere (si evident, nu ultimele harburi). Cu cat scade numarul de cifre, cu atat e vorba de cineva care a dat mai multi bani pentru aceasta onoare. Am inteles ca pot  sari si de ordinul zecilor de milioane $, pentru ca e o chestie de status. Dupa ce am aflat chestia asta, am inceput sa ma uit la toate masinile de pe strada sa vad cate cifre au la numar. Am vazut un Rolls Royce si un Range Rover cu 3 cifre. Si chiar aseara in drum spre aeroport, din taxi, am vazut un Rolls cu 2 cifre.

Random fact #87: pe strazi sunt foarte multe masini japoneze si mult mai multe americane decat la noi. Dintre toate Toyota e pe primul loc. In primul rand 90% din taxiuri sunt Toyota, si apoi toata lumea pare sa aiba una. Sunt la moda si SUV-urile, dar nu astea mici de pe la noi ci alea de neam prost (bad kin?) de prin State. Deh, la 1.5lei litru de benzina...  Imi amintesc de o seara cand tocmai constatam ca sunt foarte multe Toyote si am gasit o bucata de parcare unde fiecare masina, fara exceptie, era a marcii japoneze. Am ras.

A fost un zbor fara incidente, chiar daca imi venea sa ma urc pe pereti. Locurile pe scaun la Wizz sunt indeajuns de stramte incat si Nepotul simtea ca nu are loc. Am si ramas un pic blocat la o faza cand capitanul aeronavei s-a prezentat si era de fapt o capitana. Andreea ceva. Si tanara dupa voce. A fost pentru prima oara cand am zburat cu o femeie pilot. Nu zic ca nu or fi, doar ca nu am intalnit pana acum. Asa cum nu vezi femei sofer pe autobuz. Pe bune acum, a vazut careva soferita de 331? Ca pe tramvai stiu ca mai sunt.

Voi incheia cu niste random facts.

Random fact #88: Se pare ca prin emirate, oamenii isi stimeaza conducatorii (la cum arata tara, nici nu e de mirare). Pe langa posterele cu stimatii pe care le intalnesti la orice colt de strada sunt multi oameni care au poza cu ei pe geamul de la masina. Ba chiar, sunt si cativa zgarie nori care au cate un poster cat 20 de etaje cu cei doi. Si prin restaurante. Si peste tot. Asa ca sa pun si eu!

Asta imi placea cel mai tare pentru ca are fata de starostele hotilor din Ali Baba. Sheikh Zayed bin Sultan, presedintele UAE si seicul Abu Dhabi-ului.

Random fact #91: Taxiurile ba chiar si masina pe care o inchiriasem aveau limitator de viteza la peste 120 la ora (viteza limita pe autostrada). Ceea ce insemna ca bestia incepea sa bipaie si nu inceta pana nu scadeai sub viteza limita. Absolut stresant.

 Sheikh Mohammed bin Rashid Al Maktoum. He looks like he means business.

Random fact #94: Asa cum 95% din vanzatori sunt asiatici (sau mai bine zis asiatice), la fel si soferii de orice sau oamenii de serviciu sunt indieni. 

Random fact #97: In majoritatea intersectiilor poti face intoarceri in U. Aceasta fiind de fapt si singura metoda de a te intoarce caci de multe ori sensurile de mers sunt despartite de gard sau spatii verzi, copaci, etc. De asemenea exista si scuaruri special amenajate pentru manevra aceasta, atunci cand intersectia urmatoare e prea departe.

Asa mi-am si luat amanda intr-o noapte, intorcand acolo unde aveau acest drept cei de pe sens invers, si nu noi. Si cum e frumos, politia era exact prima sau a doua masina care venea, m-a vazut instant, m-a oprit. 200 AED si o sperietura care a costat mult mai mult (in fire albe si riduri).

Random fact #99: Cautand cate un post de radio in masina am constatat ca foarte multe din ele sunt in engleza iar prezentatorii sunt vorbitori nativi (no chingrish here!). Destul de relaxant, desi mai bagam din cand in cand si cate un post arabesc ca sa ne prostim pe muzica lor.


Au fost 9 zile destul de pline si cu toate acestea mi-au ramas inca multe de facut. Lista poate constitui baza pentru o calatorie viitoare:
- sa vizitez plaja noaptea (eventual si o baie)
- sa merg la unul din multele water-park-uri
- sa intru la Burj Kalifa la asfintit pentru poze de noapte. La fel de bine se poate vedea si rasaritul (doar in weekenduri)
- Dubai Marina pentru poze de noapte. Cred ca arata absolut impresionant. In general mi-as fi dorit sa fac mai multe poze de noapte, mai ales ca am carat trepiedul dupa mine, dar cumva niciodata nu ajungeam sa le fac
- YAS Marina Race Track intr-un monopost
- Ferrari World
- Sa vizitez vreuna din moscheile celebre. Nu ne-am intersectat si nici nu am simtit nevoia sa le caut in mod special.
- Sa revin la Jebel Hafeet cu o masina rapida. Alternativ poti sa te dai si pe YAS cu ea contra unei sume.
- mai multa plaja!