duminică, 1 mai 2016

Inverness

Stabilisem inca de ieri ca inainte sa plecam trebuie sa vizitam muntele din mijlocul orasului. Asa ca ne-am mobilizat, ne-am trezit cat de cat devreme si pe la 10 si ceva purcedeam la drum. Prima oprire, masa de dimineata. Ocazie cu care am gustat haggis, un preparat traditional scotian, destul de asemanator cu drob-ul. Deci ceva de pe lista de feluri de Paste tot am bifat.

Dupa un mic dejun copios am purces cu bateriile incarcate. Ceea ce nu a putut sa fie decat in avantajul nostru caci muntele e destul de muntos si pune o oaresce problema unui scaunar de profesie. Spre fericirea noastra soarele se juca fata ascunselea printre nori asa ca ne-am bucurat de niste raze bine venite.

 Un munte si un lac? What is this magic?!
 Si view si tot
 Dupa cum ziceam si ieri, e cam tare sa ai un munte in oras si sa faci cate o drumetie din cand in cand
Si tot mai sus

Nu as mai fi plecat de acolo. Temperatura era perfecta, iarba sau muschiul sau ce era pe jos era mai moale decat patul de acasa (fiind foarte densa) iar privelistea era de nota 11. Din pacate aveam ca destinatie Inverness si doream sa ajungem acolo pe lumina ca sa vedem un pic si orasul. Asta pentru ca maine avem de facut un drum al dracului de lung de facut, trebuie sa ne trezim devreme si nu am fi avut timp.

Ca niste adevarati strategi, in drum spre iesirea din Edinburgh am cautat sa vedem si ce am mai putea vedea pe drum inspre Invernessul de care ne desparteau cam 250km. S-a stabilit ca obiectivul plasat cel mai aproape de traseul pe care trebuia sa il urmam este castelul Stirling. Cu mine nici nu a trebuit sa se duca prea multa munca de convingere pentru ca castel si pentru ca automobile (in continuare imi plac castelele; nici o schimbare de ieri pana azi).

Toata distractia ne-a costat la vreo ora petrecuta in masina si 14.5L intrarea. Bine meritati. Unde mai pui ca aici am gasit chiar si cativa actori costumati medieval care intretineau publicul. Of, as fi petrecut o zi intreaga frecandu-ma de pietre dar dupa vreo doua ore petrecute si aici, a trebuit sa o luam din loc. Deja se facea tarziu si eram mai aproape doar cu vreo 10 Km de destinatia noastra, caci am mers un pic in diagonala. Macar era soare, soseaua libera iar soferii prietenosi. Si camere de filmat la fiecare 100 de metri. Ah, si la ura maxima, aici am intalnit pentru prima oara si ceea ce se cheama "average speed camera", care te filmeaza intre punctul A si punctul B aflat la 5-10 km mai incolo, face o medie si vede daca ai gonit sau nu. Ce sa-i mai faci?!

 Poarta raiului
 Raza soarelui
 Dom, Dom, sa 'naltam!
 The fuck is that shit?
 Ne-a povestit tot felul de anecdote de pe vremea lui
 Inverness, in sfarsit
 Un fel de Sibiu
Dar poate un pic mai bine