sâmbătă, 3 iunie 2017

In loc de Milano, Verona

Adi avea liber de 1 iunie si m-a combinat sa imi iau si eu. Ca un om practic ce sunt am ales locatia catre care se putea zbura cel mai ieftin si unde nu am mai fost. Asa ca iata-ma. Milano. 

Hotel este vis-a-vis de San Siro. Daca nu stiti cine e baiatul asta, mai puneti si voi mana si cititi niste almanahe ceva.

Trenul de la aeroport a fost 13E si a facut cam la vreo 50 de minute. Am mai dat 1.5E pe metrou si  aia a fost. Pe la 11 si ceva ajungeam in sfarsit la hotel si somn.

De cu seara am vorbit cu sora lui Radu (coleg de liceu care locuieste aici de vreo 5 ani) care s-a intamplat sa fie in oras fix in acest weekend si am hotarat sa mergem la Verona. Mai bine zis ea a zis Verona iar eu stiam ca vreau sa mai vizitez si alt oras asa ca aia a fost.

S-a lasat cu un pic de alergatura prin gara dar am ajuns la tren in timp util. 12.75E pana la Verona si drumul a durat 1.50h. Pentru inca 15E in plus mai puteai economisi cam 40 de minute. Parca nu, mersi. Sa inceapa pozele, zic.

San Siro
 Pe linia 5 metroul nu are conductor. Doar un geam in capatul vagonului. Asa ca pot zice ca am mai taiat o chestie de pe bucket list. Am stat in "cabina" unui metrou
 Gara din Milano. Radu zice ca e construita pe vremea si in stilul fascist. Ce-i drept, le-a iesit. Este impozanta, chiar daca un pic deconcertanta
 Putem pretinde ca subiectul principal al pozei este poarta asta veche de intrare in cetate
 O mica bucata din zidul vechi. Restul a fost daramat acum vreo 170 de ani, ca in multe alte orase ale lumii
 Si am dat de un mini-Colloseum. Care nu o fi fost el inalt, dar macar era mare
 Frumos rau de tot orasul. Pana sa trecem de poarta de mai sus, stilul cladirilor mi-a amintit intrucatva de Bucuresti (anumite parti selecte din oras, bineinteles). Dupa poarta, totul era dintr-o data old school but damn cool
 Gelateria ceva. Damn good
 Am uitat numele pietei dar atmosfera va fi greu de uitat
 Old school, old school

 Whoa

 Bineinteles ca am urcat sus in deal (castelul San Pietro sau asa ceva)
 Scarile pana la castel sunt ele insele destul de interesante
 Up top
 La casa teoretica a Julietei (gagica-sa lu Romeo). Zic casa teoretica pentru ca daca Julieta ar fi fost un personaj real, aceasta este casa familei Capulet. Toti peretii erau inscrisi cu mesaje romantice pana unde putea ajunge lumea cu scrisul. Am mai facut si alte poze dar toate cheezy (lacatele, inimioare, mizerii)
E clar, nu m-ati crezut si m-ati acuzat ca nu sunt romantic cand am zis mizerii. Sunt sigur ca sculptura asta din guma de mestecat este foarte romantica, ca si lacatele care se zaresc in spatele ei. Da, chestiile alea sub forma de inima sunt cele mai cheezy lacate pe care le poti gasi, pe care domnii de la buticul de langa le vindeau cu 6E bucata. Mini-marker (ca sa-ti scrii numele pe lacat, bineinteles) inclus in pret. Pare sa mearga afacerea, zic
Cand duduiu a cerut-o de nevasta pe duduia in balconul Julietei, toata lumea a izbucnit in aplauze si urale. Am fost miscat pana la...stai asa, nu e vorba de o poveste de dragoste intre un baiat de 17 ani si o gagica de 14 care se stiau doar de 3 zile si s-au sinucis pentru ca familiile nu i-au lasat sa fie retarzi inainte de varsta majoratului? 
 Se vede unde s-au dus toate inghetatele de pe ziua de azi. Adica, inafara de tricou (pentru ca am dat si pe mine, bineinteles)
Cand am revenit in localitate Radu ne-a scos la o inghetata, unde stia el ca e bine. Inghetata cu numarul 3 pe ziua de azi. Cunoscuta si ca cina. Maine, Milano (pe bune de data asta). Tineti aproape