vineri, 29 decembrie 2017

Back in Prague

Visam la caldura si palmieri dar nu s-a legat. Cu ceva vreme in urma nepotul a vehiculat ideea Praga, unde ar fi urmat sa mergem impreuna cu niste prieteni de ai lui si am acceptat. Asa ca iata-ma inapoi in Orasul celor 100 de turnuri la vreo 5 ani de cand am fost ultima data. Indeajuns incat sa uit topografia exacta a locului dar nu pentru a ma pierde. 

De la aeroport am fost ridicati cu masina personala de prietenii nepotului care pornisera de dimineata de la Oradea. Sa ii numim Bianca si Vily. Cool. Au ajuns dupa o zi de condus cu vreo 10-15 minute inainte sa iesim noi din aeroport asa incat coordonarea a fost perfecta. Ca in filme.

Prima seara nu am facut mare lucru, inafara de a lua cina, la un restaurant old school cu formatie si butoaie gigant de bere la vedere.

La Republica. The food reviews were favourable all around the table

A doua zi adica ieri cam ploua, asa ca am decis sa facem o activitate in-door. Muzeul de Stiinta a sunat cam bine pentru toti asa ca s-a decis rapid. Am fost sold la o poza de ansamblu cu sala cea mare. Masini, avioane, trenuri, motociclete si biciclete de la inceputuri pana la Skoda Superb cu care s-a dat presedintele Cehiei in calitate oficiala. 

Cu o seara inainte, dupa masa, ne-am plimbat pana la gara sa facem rost de un abonament pe o luna. 3 abonamente de 3 zile costau o data si jumatate mai mult decat cel pe o luna care a fost 650 de coroane. Adica vreo 120 de lei, valabil pentru orice mijloc de transport.

La muzeu am stat pana ne-au dat afara. Daca nu ar fi trebuit sa ma tin dupa ceilalti, probabil ca nu as fi vazut nici macar jumatate din muzeu. Asa am reusit sa trecem cam prin tot desi m-am simtit pe fast-forward. 
Ar trebui sa petrec cate o saptamana in fiecare muzeu mai serios. Ca si in Science Museum din Londra in care am fost de 3 ori, cam 14-15 ore in total, si unde nu am terminat inca de vazut tot. Sunt cam pe la jumate. Asa si aici ar mai fi mers cel putin o vizita.

 Zona de minerit a muzeului. Mult mai mare si mai impresionanta, dar mie mi-a placut macheta asta mica cu o mina mica
 Ah, aparatura de tortura medievala. Aici eram la sectiunea medicala, care te trecea de la transplanturi de orice fel (ochi, dinti, maini) la tot felul de aparaturi si tehnologii...
 Precum acest aparat de dializa legat la un computer personal Commodore, primul computer pe care l-am avut imediat dupa revolutie. Nu stiu de unde a gasit tata unul si de unde ne facea rost de casete cu jocuri. Nu am idee nici cat l-a costat.
 Niste camere vechi. Iar pe fast forward, sa vedem si restul de muzeu.
 Ah, ca la scoala.
 Vreau cate una din fiecare
 Una din primele masini pe aburi din Cehia
Silver Arrow condusa de Rudolf Caracciola, cel mai celebru pilot de Grand Prix de dinainte de razboi (WW2, ofc). Imi place patina vremii pe body-ul de aluminiu. M-am udat un pic, aceasta fiind una din acele masini celebre cu care mi-am dorit de cand lumea sa dau o tura. 
Planul 1, 1 Mercedes + 1 Spitfire. Planul 2, o locomotiva cat un tir jumate. Se poate vedea ca un om este cam 1/3 din inaltimea ei. Fiecare din rotile din fata era mai inalta decat mine. Creierul meu s-a speriat un pic de asemenea scara; evident cand o vezi de alaturi e ca o casa cu un etaj.
 Bugatti si cel mai vechi Audi din partea asta a lumii. Desi nu reiese din poza, acel Audi este imens; marginea de sus a portierei mi-ar fi ajuns pana la piept.
 Old and new
 Sectiunea motoare a fost la del de impresionanta ca si restul colectiei. Aici un BMW de Wermaht.
 Racing cars with racing bikes background
 Un pic de zoom out. Dem locomotivez be huge!
 Masina clasica de Gestapo. Pol-12
 Mai pe seara am iesit p'afara...
Ca felina dupa prada... Castel + Catedrala + Vltava = Priveliste
 Inapoi in piata mare in drum spre casa. Nu stam departe, un airbnb la vreo 15 minute de mers la pas 
 Asortat, in sfarsit
Morning shenannigans

Ne-am trezit care cum a putut, am mancat un mic dejun pregatit de Bianca si l-am racolat pe nepot la o iesire in oras. Era cam 12:30. Da, atat de mult ne-am frecat. 
Afara innorat dar frig. Dupa vreo jumatate de ora de plimbare sau chiar mai bine, a inceput sa iasa soarele. Cand te aflai in raza lui directa aproape ca nu simteai ca iti e frig. Aproape. Maxima de azi a fost de 2 grade. Cand mai adia cate un vanticel de-a lungul pontonului pavat cu piatra cubica, simteai ca traiesti.

Pe la 4 nepotul isi imagina ce s-ar intampla daca ne-am intersecta cu un Burger King. Pronia cereasca l-a ajutat sa-si raspunda la cautare cu un meniu Whooper vreo ora mai tarziu. 

Sa curga pozele cu mentiunea ca am fost un fotograf lenes si un blogger si mai lenes; nu am imortalizat tot ce merita surprins. Dar sa mai facem poze si in restul vacantei, mai ales ca pe vremea cand am fost la Praga inca nu pornisem inca masiplimb.blogspot. Asa ca e prima apartie pe blog a Pragai.


 Descoperim imprejurimile cazarii. Ar trebui sa ii fac niste poze cladirii de bastina, arata destul de impresionant
 Casa de pe rau, cu elice
 Yuss, incepe sa se insenineze
 And we're getting closer
 Podul...ceva. Ala faimos, stiti voi ca sunteti umblati. 
 Alfa si Omega
 Lens flare and all
 Pelicani. Multi, multi pelicani.
 Nu ne-am invartit pe la castel. Nepotul nu a insistat si am mai pastrat ceva si pentru viitor.
 Pe strazile Pragai foarte multe masini de epoca ce se puteau inchira pentru un tur. Tinand cont ca erau deschise intemperiilor toate dintre ele, am putut renunta cu incredere.
 The long climb. Sunt mandru sa spun ca am ajuns sus cu respiratia aproape normala (aici fiind undeva pe la jumatate)
 Ladaa
 Turnul ceva. Era de urcat pe jos asa ca ma renuntat iar cu incredere. Poate mai incolo
 Mai mare coada decat castelul. Intreg este cam tot ce se vede aici.
 Funicularul. Aparent abonamentul pe o luna e bun si pentru asta asa ca avem scuza si motiv sa revenim
 Ca tot se vede bine de aici. In mod amuzant, este prima oara cand ajung pe acest deal intretaiat de alei care urca si coboara si de un mare zid de aparare care acum imi dau seama, nu apare in nici una din poze
 Aliniare aproape perfecta intre luna si turnul de televiziune, o constructie relativ recenta (anii '70 poate) si aparent dezagreeata de locuitorii Pragai. Precum cartoful in teapa. 
Turnul preluat de pe Wikimedia. Imi pare interesant.
 O ecluza, doo
 Daca nu o iei prin ecluze, atunci te asteapta secunde de cadere in gol, caci cascadele sunt enorme
Alt unghi asupra genunilor
 The dancing house. Pe bune, asa e cunoscuta. 
 Somewhere on route to home.
 Pula Bar
 Zona pietonala. Mai un butic, mai o maslina
 Hamley's, fondat Londra 1790. Am vazut o parte foarte mica pentru ca nepotul s-a crizat instant dand nas in nas cu aglomeratia. Imens si asta ca si cel original, si mai avea cel putin un etaj la care evident nu am mai ajuns. Sunt curios ce am pierdut.
La cazare s-a gasit o colectie de bancnote de prin diverse tari. Sunt chiar curios cum a ajuns o bancnota din 1966 aici, restul colectiei fiind relativ nou. Am numarat niste yuani, ceva-uri ucrainene si bielorusiene, coroane de pe vremea Cehoslovaciei si inca alte cateva si s-au lasat 1 leu pentru sporirea colectiei. Aferim.