luni, 26 martie 2018

Bali temples

Pentru azi planul a fost sa inchiriem o masina (plus sofer, bineinteles) si sa ne invartim un pic pe la atractiile locale. Ca atare am fost de aseara la centrul de informare turistica si am arvunit o masina.

La orele 9 trecute fix ne-am dat randez-vous cu soferul la strada mare. Cum am ajuns ne-a si interceptat, dovada ca a fost un pic mai punctual decat noi. Erau trei trasee posibile cu pornire din Ubud, unde suntem noi cazati. Distantele nu sunt prea mari dar strazile sunt atat de inguste si de virajate incat nu poti ajunge nicaieri foarte repede. Unde mai pui ca scootere si masini trec incontinuu asa incat trebuie incetinit destul de des.

Traseul a fost: templul elefantilor, templul cu cataroaie (evident am uitat cum ii zice, pentru ca nici nu am incercat sa aflu), templul cu apa Sacra si apoi lacul Batur de unde se zareau foarte bine cei doi vulcani activi si in final terasele de orez de la Tegallalang.

Toata jmecheria a costat 70$. Am gasit oferte si cu preturi mai mici dar asta e, ne-am orientat un pic gresit. E si maine o zi.

 Flori de banana. Florile infloresc  doar o data, ca si bananele care cresc doar o data per bananier; dupa trebuie taiat. Am avut ocazia sa vad niste bananieri indeaproape si trunchiul nu este util la nimic, fiind prea poros si moale
 Multi fluturi, care de care mai colorati si singurul pe care il surprind e negru \m/
 Templul elefantilor. Spoiler alert, does not contain actual elephants
 Un fel de habar n-am la ce ma uit
 E safe sa spunem ca jungla e chiar ca o jungla. Deasa, verde, umeda si plina de creaturi pe care nu vrei sa le studiezi indeaproape. Ma gandesc la paianjenul cat palma pe care l-am vazut in zona asta si pe care nu am reusit sa il fotografiez pentru ca era cam departe. Mai bine asa
 La acest templu mi-a placut mai mult gradina din spate (vezi ultimele cateva poze) mai mult decat templul insusi. Imediat in stanga urma o cascada cam greu de fotografiat datorita unghiului
 Tot curtea din spate. Intrarea la fiecare dintre temple a fost 15.000 de fes/templu, adica 1.5$ US
 Am reusit sa trag cateva poze din mersul masinii. Multe au trebuit sa fie sterse
 La urmatorul templu, un fel de Sfantul Gheorghe rapune dragonul
 Urmatorul templu a insemnat o mie de trepte. Bine, poate nu chiar o mie, dar multe ale naibii. La fiecare "etaj" era cate un butic
 Toti localnicii se rugau de tine sa cumperi cate ceva si totul la preturi derizorii de 1-2$ dar ce naiba sa faci cu ele si unde sa le pui? Nu ma intereseaza obiectele decorative si nici nevoie de 100 de saronguri nu am. Mi se rupea sufletul sa ii refuz dar nu ai ce-i face..nu pot scoate o tara intreaga din saracie
 More stairs, more rice paddies
 I love them rice paddies. Fac ca Nasi Goreng-ul (orezul prajit, dish-ul national din Indonezia si Malayezia) sa fie si mai gustos cand vad ce frumos arata locurile in care creste
 Templul acesta era sculptat in piatra si avea un cu totul alt vibe fata de cel precedent. Pot spune ca pana acum templele de pe Bali nu m-au dezamagit, fiind mult mai variate decat in alte parti. Si ce sa vezi, desi arata cu totul diferit de templele din India, sunt tot hindu
Setting de Uncharted. Acusi ma astept sa inceapa cut-scene-ul sau secventa de actiune
 Pe langa rice-paddies care se gasesc la tot pasul, foarte dese sunt si baltoacele precum cea din imagine unde sunt crescuti tot felul de pesti. In felul asta isi asigura necesarul de mancare chiar si acolo unde nu te-ai astepta sa poti cultiva ceva
 Pare asemanatoare cu imaginea de mai sus dar de fapt asta este pe partea celalta a raului
 La fiecare templu este musai ca si baietii si fetele sa poarte sarong. Fiind gentlemani, este inclus in pretul biletului. La unul din temple (cred ca chiar la asta) a mirosit sarongul ala a transpiratie de m-a traznit
Daca as fi avut loc in bagaj, mi-as fi luat un craniu de bovina sculptat. Cate ore tre sa fi petrecut sarcii oameni prelucrand la ele? Dar unde sa il pui, cand tot bagajul meu este un ghiozdan?
 Si ajungem la templul 3, cel cu apele sfinte
 La intrare am gasit un jack-fruit in copac. Fratele mai mic al durianului miroase aproape mai mult decat acesta dar la gust este mult mai placut. Bineinteles, nu este total ok, mirosul fiind cam greu de inghitit, scuzati calamburul
 Look at the damn tree! Umbrea o suprafata cat un teren de baschet. 
 La templu, tone de ofrande precum cele pe care le-am vazut ieri. Soferul ne-a povestit intr-o engleza foarte ok ca oamenii crafteaza astfel de ofrande in fiecare zi pentru a imbuna zeii si pentru a avea noroc. Aici dedicare pentru religia ta, nu sa aprinzi o lumanare la biserica si sa mai bagi inca 2 lei in buzunar la BOR de fiecare data cand te gandesti la mortii tai.
 Teancuri peste teancuri de ofrande si oameni care fac baita in apele sfinte pentru a se purifica. Pentru mine e de ajuns sa fie ireverent fata de o singura religie asa ca evident nu m-am bagat
 Multe din chestiile de pe aici erau mult mai frumoase in realitate, precum apa de aici care era super clara si plina de tot felul de plantute si pestisori, ca un acvariu gigant
 Iar mai alaturi, mega pestii. Aparent nimeni dintre localnici nu ar consuma peste Koi pentru ca e considerat sfant dar pentru mine arata destul de gustos. Are careva mujdei?
In mod strategic, la iesirea din templu se intinde ditai bazarul. Un adevarat labirint unde toata lumea incearca sa iti vinda ceva. Am luat niste fructe si atat
 Una din pozele mai reusite luate din mersul masinii. Jungla cat e ea de jungla este populata oriunde te intorci si plantata cu de toate, de la varza si cartofi dulci la banane, mandarine si nuci de cocos
 Cam ce ziceam si mai sus, plantatii peste tot. Daca va uitati un pic mai atent se poate observa vulcanul activ, ascuns timid printre nori. Ultima oara a erupt in noiembrie 2017
 Guava in copac
 Si ajunseram si la lacul Batur. Pana aici am tot urcat. Mai mult de 1000 metri altitudine.
 Lacul este marginit de doi vulcani activi, cel din stanga (Mt Batur) pe la vreo 1717 metri iar cel din dreapta (Mt Agung) 3031. Din pacate nu am reusit sa fac vreo poza in care sa nu fie acoperit de nori asa ca trebuie sa ma credeti pe cuvant ca chiar este un vulcan acolo
 De aici nu pare foarte inalt pentru ca suntem si noi undeva sus. Cand am coborat in vale, la buza lacului, vulcanul se vedea cu totul altfel. Se poate observa cu negru lava de la ultima eruptie puternica, de prin 1967, cand au murit mai mult de o mie de oameni
 Pe drum am surprins o ardere. Cand cineva moare este ingropat intr-un cimitir temporar in asteptarea unor zile de bun augur. Cam dupa 5 ani, cand se considera ca a venit acea zi, toate cadavrele se dezgroapa si se ard impreuna, pentru savarsirea ritualului
 La naiba, tot nu reusesc sa fac poza aia pe care o doresc
 Eucalipti! Din pacate lipsesc ursii koala. 
 Destul de des se pot zari aceste platforme pe care sunt crescute seminte ale diferitelor plante. Cand incep sa prinda si sa se ridice, probabil sunt vandute mai departe sau plantate la sol
 Am suprins o constructie din mers
 Am ajuns si la ultimul obiectiv, terasele de orez din apropiere de Ubud.
 Cand ne-am pus in cap sa coboram pana jos nu ne-am imaginat ca va implica niste platforming destul de serios
 Idilic
 Cam asa arata un bananier taiat. Se poate observa ca nu este un lemn solid. Nu are nici macar rezistenta bambusului, fiind relativ moale
 Toate tanticile stau si impletesc la ornamente religioase, din diverse fruze de palmier. Trebuie sa spun ca au o super dexteritate. Am vazut multe din ele la munca in aceste zile de preumblari
 Am aflat tot de la soferul de taxi de ce sunt atat de multe temple in jur. Practic fiecare casa mai rasarita are templul ei, unde aduc ofrandele zilnice si se roaga. Si nu au doar un mic templu ci cate un altar pentru fiecare zeu mai important. Ca atare, oriunde te intorci dai de cate un templu. Arata frumos, trebuie spus
 A very late and welcomed lunch
 Palatul regal, daca nu ma insel. De intrat nu am intrat ca era inchis
Pimpin in front of the personal temple